Pe scurt: înainte să alegi forma de organizare pentru o activitate independentă, verifici codul de activitate, felul în care vei plăti impozitele, cine îți ține evidența și ce reguli se aplică domeniului tău. Alegerea nu se face după un singur criteriu, iar regulile se schimbă. Pentru decizia finală, consultă un contabil sau instituția competentă.
Cine pornește singur la drum, ca freelancer sau cu o activitate mică, se întreabă repede dacă să își deschidă o persoană fizică autorizată sau o firmă. Nu există un răspuns valabil pentru toți. Articolul explică general ce verifici, fără recomandări personale și fără cifre care se pot schimba.
Ce înseamnă să alegi forma de organizare
Alegerea formei de organizare înseamnă să decizi sub ce formă legală desfășori activitatea: ca persoană fizică autorizată, ca întreprindere individuală sau ca societate cu răspundere limitată. Fiecare formă diferă prin răspundere, obligații de raportare, costuri de întreținere și mod de impozitare. Diferențele contează mai ales dacă activitatea crește.
Ce întrebări îți pui înainte
Te ajută să răspunzi, pe rând, la câteva întrebări simple. Răspunsurile îți arată ce variante merită discutate cu un specialist:
- ce activitate desfășori și cu ce cod din clasificarea activităților se încadrează;
- cine îți sunt clienții: persoane fizice, firme sau instituții;
- cât de mari îți estimezi veniturile și cheltuielile;
- dacă vei angaja oameni sau vei lucra singur;
- cât ești dispus să răspunzi cu bunurile personale.
Cum se impozitează veniturile unui PFA
Impozitul pe venit al unui PFA depinde de modul în care îți stabilești venitul și de regulile în vigoare. În general, se plătește un impozit pe venitul net sau pe un venit stabilit după norme, plus contribuții sociale, iar declararea se face la termenele fixate de autoritatea fiscală. Pentru detalii despre principiu și despre felul în care se declară în general, citește materialul despre impozitul pe venit al PFA: ce este și cum se declară în general. Valorile și termenele exacte le confirmi la ANAF sau la un contabil.
Ce este regimul micro și cine nu poate intra
Regimul micro este un sistem de impozitare simplificat pentru firmele mici, dar are condiții și excluderi. Anumite activități, de exemplu unele din domeniul financiar sau al asigurărilor, pot fi excluse, iar pragurile se actualizează. Nu te baza pe ce ai auzit; verifici activitatea concretă pe care o vei desfășura. Lista și explicațiile sunt în ghidul despre activitățile excluse de la regimul micro: unde verifici, iar confirmarea finală o primești de la un contabil.
Cum compari variantele
| Criteriu | PFA | Societate (SRL) |
|---|---|---|
| Răspundere | Cu bunurile personale | Limitată, de regulă, la capitalul firmei |
| Formalități | Mai puține | Mai multe, cu evidență contabilă completă |
| Costuri de întreținere | Mai mici, de obicei | Mai mari, de obicei |
| Potrivit pentru | Activități mici, pornite singur | Activități care cresc sau au parteneri |
Pentru o societate, capitalul social minim și alte condiții se confirmă la registrul comerțului, în funcție de regulile în vigoare.
Cine îți ține evidența
Evidența poate fi ținută de tine sau de un contabil, în funcție de forma aleasă și de complexitatea activității. Păstrează toate documentele: facturi, chitanțe, contracte și extrase de cont. Un contabil te ajută să nu pierzi termene și să înțelegi ce cheltuieli poți include în calculul impozitului.
Întrebări frecvente
Pot schimba forma de organizare mai târziu?
Da, dar procedura are pași și costuri. De aceea merită să gândești alegerea inițială pe termen mediu.
Am nevoie de contabil dacă sunt PFA?
Nu este întotdeauna obligatoriu, dar mulți freelanceri apelează la unul pentru declarații. Depinde de felul în care îți ții evidența.
Unde aflu regulile în vigoare?
La instituțiile competente, cum sunt autoritatea fiscală și registrul comerțului, sau la un specialist autorizat.
Înainte de decizie, notează-ți întrebările și discută-le cu un contabil. Informațiile din acest articol sunt generale și nu constituie consultanță fiscală.

