Pe scurt: dacă într-un an nu ai avut niciun venit impozabil și nu ai de plătit contribuții sociale, de regulă nu ai ce declara. Obligația apare când ai realizat venituri din anumite surse sau când vrei să îți direcționezi o parte din impozit ori să alegi un regim anume. Regula exactă o confirmi la ANAF, pentru că ea depinde de situația fiecărei persoane.
Mulți oameni depun formularul „pentru orice eventualitate”, de teama unei amenzi. Alții îl ignoră, deși au avut un venit mic din chirii sau din activități online. Mai jos găsești întrebările pe care ți le pui înainte să decizi.
Ce este Declarația unică
Declarația unică este formularul prin care persoana fizică raportează către stat veniturile realizate într-un an și, după caz, stabilește impozitul și contribuțiile datorate. Se depune electronic, în spațiul privat virtual al ANAF, sau pe hârtie, la ghișeu. Despre structura ei, pe înțelesul tuturor, găsești explicații în categoria Declarația unică.
Când nu ai nicio obligație de depunere
Nu depui declarația dacă ai fost în tot anul fără venituri din sursele pentru care legea cere declarare. Un exemplu simplu este persoana care a fost studentă sau casnică și nu a încasat nimic în afara unor venituri deja impozitate la sursă. Aceleași reguli se aplică și celor care au avut doar salariu, pentru că angajatorul calculează și virează impozitul.
Când trebuie totuși să depui
Declarația rămâne obligatorie dacă ai încasat, chiar și în sume mici, venituri pentru care impozitul nu se reține automat. Verifică lista de mai jos:
- chirii din închirierea unei locuințe sau a unui spațiu;
- venituri din activități independente, inclusiv colaborări sau vânzări online repetate;
- venituri din drepturi de autor sau din cedarea folosinței bunurilor;
- câștiguri din transferul unor titluri sau al unor active, dacă regulile cer declarare;
- venituri obținute din străinătate.
Dacă te regăsești în una dintre situații, nu mai conta pe ideea că suma e prea mică. Pragurile și excepțiile le verifici la ANAF, deoarece se pot modifica.
Când depui din proprie inițiativă
Poți depune și fără obligație, atunci când vrei să folosești o facilitate prevăzută de lege. Cel mai des, oamenii vor să redirecționeze o parte din impozitul pe venit către o entitate nonprofit sau să opteze pentru plata contribuției de sănătate într-o formă permisă. Aici contează termenul, așa că notează-l din timp.
Cum verifici rapid unde te afli
- Strânge actele care arată ce ai încasat în an: extrase de cont, contracte, facturi.
- Împarte sumele pe surse: salariu, chirie, activități independente, alte venituri.
- Vezi pentru care sursă impozitul s-a reținut deja și pentru care nu.
- Întreabă la ANAF sau la un contabil dacă în cazul tău există obligația de depunere.
Ce păstrezi după ce decizi
Păstrezi dovezile pentru o perioadă lungă, chiar dacă nu ai depus nimic. Extrasele de cont, contractele de muncă sau adeverințele care arată lipsa veniturilor pot fi utile dacă ți se cere mai târziu o lămurire. Pune-le într-un dosar, în format fizic sau electronic, împreună cu o notă scurtă despre motivul pentru care ai considerat că nu ai obligația de a declara. Durata exactă de păstrare a documentelor o afli de la instituția competentă.
Întrebări frecvente
Risc o amendă dacă nu depun și n-am avut venituri?
Sancțiunile se leagă de neîndeplinirea unei obligații existente. Dacă nu ai avut obligația de a declara, nu ai ce nedepune, dar păstrează actele care o dovedesc.
Am încasat o singură dată o sumă mică. Contează?
Poate conta, în funcție de tipul venitului și de regulile în vigoare. Cel mai sigur este să întrebi instituția competentă.
Pot corecta o declarație depusă greșit?
Da, există procedura declarației rectificative, pe care o depui prin aceleași canale. Termenele le confirmi la ANAF.
Dacă vrei să înțelegi mai bine cum se leagă taxele de viața de zi cu zi, pe taxelive.ro găsești explicații separate pentru fiecare tip de venit. Articolul de față are caracter general și nu înlocuiește sfatul unui specialist.

