Pe scurt: pe ploaie, reduci viteza, mărești distanța față de mașina din față și verifici anvelopele înainte de drum. Dacă mașina începe să alunece pe peliculă de apă, ridici piciorul de pe accelerație, ții volanul drept și eviți frânarea bruscă și mișcările rapide ale volanului.
Carosabilul ud mărește distanța de oprire și scade aderența, iar la începutul ploii, când apa se amestecă cu praful și cu urmele de ulei, asfaltul devine și mai alunecos. Câteva obiceiuri simple te protejează mai bine decât orice sistem electronic al mașinii.
Ce este aquaplaningul
Aquaplaningul apare când anvelopa nu mai reușește să evacueze apa din fața ei, iar între cauciuc și asfalt se formează o peliculă de apă. Roțile plutesc, iar volanul pare brusc ușor, pentru că aderența laterală dispare. Riscul crește odată cu viteza, cu adâncimea apei, cu uzura benzii de rulare și cu presiunea prea mică din anvelope. De aceea fenomenul apare mai des pe șanțurile din asfalt, pe porțiunile cu denivelări și la baza pantelor, unde apa se adună.
Cum îți adaptezi viteza și distanța
Pe ploaie, scazi viteza față de cea pe care ai folosi-o pe uscat, mai mult cu cât ploaia e mai puternică. Distanța de oprire pe carosabil ud este de obicei mult mai mare decât pe uscat, așa că ai nevoie de o marjă de siguranță generoasă. O regulă practică este să păstrezi cel puțin trei secunde față de mașina din față; măsori numărând secundele dintre momentul în care ea trece de un reper și momentul în care treci tu. Pe ploaie torențială, mărești intervalul.
Ce verifici la mașină înainte să pleci
Starea anvelopelor este cel mai important factor, apoi vizibilitatea. Înainte de un drum lung pe vreme rea, verifici:
- adâncimea benzii de rulare și uzura uniformă a anvelopelor;
- presiunea din anvelope, la valoarea indicată de constructor;
- ștergătoarele de parbriz, care nu trebuie să lase dungi;
- luminile de întâlnire, funcționale la față și la spate;
- lichidul de spălare și starea parbrizului.
Limita legală de uzură a benzii de rulare este cea din legislația rutieră, dar pe ploaie o bandă aproape uzată evacuează apa mult mai slab; la nevoie, întreabă într-un service sau consultă normele în vigoare.
Ce faci dacă mașina plutește
Dacă simți că volanul s-a ușurat și mașina nu mai răspunde, păstrezi calmul și acționezi lent. Pașii recomandați sunt:
- ridici complet piciorul de pe accelerație, fără să frânezi brusc;
- ții volanul drept, fără mișcări bruște;
- aștepți ca roțile să reia contactul cu asfaltul, ceea ce se simte prin revenirea direcției;
- abia apoi frânezi ușor și îți corectezi traiectoria.
La mașinile cu cutie manuală, nu apeși pe ambreiaj în acel moment, ca să nu pierzi frâna de motor. Frânarea bruscă poate bloca roțile sau provoca o derapare.
Cum eviți băltoacele și traficul greu
Evită benzile cu făgașe, unde apa se adună, și circulă pe urmele lăsate de alte mașini dacă acestea par mai uscate. Nu intra cu viteză în băltoace adânci: pe lângă aquaplaning, apa poate intra în compartimentul motorului sau poate reduce frânarea după trecere. Dacă ai trecut printr-o baltă, apasă ușor frâna de câteva ori ca să le usuci. În spatele camioanelor se ridică un nor de stropi care îți reduce vizibilitatea, așa că depășești doar când e sigur sau menții distanța. Idei despre scris, creativitate și alte subiecte găsești pe blogink.ro.
Întrebări frecvente
Ajută controlul de tracțiune la aquaplaning?
Doar parțial. Sistemele electronice nu pot crea aderență acolo unde roțile plutesc, așa că cea mai bună protecție rămâne viteza adaptată.
Cu ce viteză apare aquaplaningul?
Nu există o limită fixă. Depinde de adâncimea apei, de uzura anvelopelor și de presiune, dar riscul crește mult la viteze mari.
Ce fac dacă nu văd drumul din cauza ploii?
Reduci viteza, aprinzi luminile de întâlnire și, dacă nu poți continua în siguranță, oprești într-un loc sigur, departe de carosabil, cu semnalizarea de avarie.
Pe vreme rea, un drum mai lent este aproape întotdeauna mai bun decât unul grăbit. Detalii suplimentare găsești în articolul despre conducerea pe ploaie și evitarea aquaplaningului.

